Mastita la animalele de companie
Informatiile prezentate in acest website au caracter informativ si nu inlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor.
Orice decizie privind sanatatea animalului de companie trebuie luata doar in urma consultarii medicului veterinar.
Mastita este inflamatia glandei mamare asociata cu infectia bacteriana. Apare la catele si pisici postpartum. Rareori, mastita este observata la catelele si pisicile pseudopregente care alapteaza. Mastita poate fi acuta sau cronica.
Mastita poate fi localizata (de exemplu, implicand un singur sinus al glandelor), difuza intr-o singura glanda sau difuza in mai multe glande. Animalul poate fi asimptomatic sau compromis critic. Laptele din glandele mastitice poate parea normal normal sau poate fi anormal de culoare sau consistenta.
In mastita acuta, glandele afectate sunt fierbinti si dureroase. Femela a dezvoltat o infectie sau abces intr-o glanda mamara si a devenit foarte bolnava. Bacteriile au intrat in glanda mamara si pot fi fatale daca nu sunt tratate rapid. Daca mastita acuta progreseaza spre mastita septica, pot fi observate semne de boala sistemica precum febra, depresie, anorexie si letargie, iar femelele pot neglija nou-nascutii. In mastita cronica consecinta principala poate fi esecul alaptarii puilor.
Cauzele mastitei
Cea mai frecventa cauza a mastitei se datoreaza bacteriilor care intra in glanda mamara, dar poate aparea pur si simplu din prea mult lapte in glanda.
Trauma: Cel mai frecvent motiv pentru ca o catelusa sau o pisica dezvolte mastita este datorat traumei tetinei, cum ar fi un traumatism aplicat glandelor mamare de unghiile sau dintii puilor. Trauma de la o femela care alapteaza sau un alt tip de leziune permite bacteriilor, cum ar fi E. coli, sa intre in glanda mamara prin canalul tetei. Aceasta duce la o infectie bacteriana.
Acumularea excesiva de lapte: Uneori se produce prea mult lapte si se acumuleaza in glanda mamara. Aceasta presiune poate provoca mastita fara o componenta bacteriana.
Medii murdare: Trauma nu este singurul mod in care bacteriile pot intra in canalul de tetina. Pur si simplu sa fii intr-un mediu murdar poate permite bacteriilor sa provoace o infectie in glanda mamara.
Infectie sistemica originara in alta parte a corpului.
Simptomele mastitei la animalele de companie
- Pierderea poftei de mancare;
- Letargie;
- Glanda mamara ferma, umflata, calda si dureroasa, din care poate fi exprimat fluid purulent (asemanator puroiului) sau hemoragic;
- Neglijarea puilor (de obicei din cauza durerii cand incearca sa alapteze);
- Dezvoltarea nearmonioasa a puilor;
- Febra, deshidratarea si socul septic cu implicare sistemica;
- Abcesele sau gangrena glandelor, daca sunt lasate netratate.
Factori de risc pentru mastita la animalele de companie
- Conditii sanitare precare;
- Traume provocate de urmasi;
- Infectii sistemice.
Diagnosticarea mastitei la animalele de companie
Va trebui sa oferiti un istoric complet al sanatatii pisicii, debutul simptomelor si posibilele incidente care ar fi putut duce la aceasta afectiune. Apoi, de obicei este recomandat un profil complet de sange, incluzand un profil de sange chimic, un numar complet de sange si o analiza de urina.
Inainte de inceperea terapiei, o proba de lapte trebuie colectata (sau obtinuta prin aspiratia cu ac fin) pentru cultura si sensibilitatea bacteriilor. Cultura de lapte sau lichid exprimata din glandele afectate produce o crestere moderata pana la grea a Escherichia coli sau a stafilococilor. Daca infectia este prezenta, laptele este in mod normal putin mai acid decat serul; poate avea, de asemenea, o alcalinitate crescuta cu infectia. Neutrofilele, macrofagele si alte celule mononucleare pot fi observate in mod normal in numar mare in laptele normal; cu toate acestea, prezenta unui numar mare de bacterii libere si neutrofile degenerative se remarca odata cu prezenta bolii septice. O cultura bacteriana va fi necesara pentru identificarea organismului. Daca exista cancer la san, glandele afectate nu vor produce lapte. Diferentierea dintre starea maligna si cea benigna se va realiza cu examinarea si cultura laptelui mamei.
Tratarea mastitei la animalele de companie
Daca infectia la san nu este prea severa, catelusa sau pisica poate fi lasata sa continue alaptarea (aceasta este optiunea ideala, deoarece este cel mai bine pentru sanatatea mamei si a puilor), cu exceptia cazului in care glandele contin tesut mort sau pentru ca mama este bolnava sistemic si nu este in siguranta pentru ea sau pentru pui sa alapteze. In aceste cazuri, animalul tau de companie va fi internat intr-un spital pana cand va fi stabil.
Antibiotice bactericide cu spectru larg trebuie alese pe baza testelor de sensibilitate si intelegand ca acestea vor fi transmise in lapte celor mici. Antibiotice precum tetraciclina, cloramfenicol sau aminoglicozide trebuie evitate in timpul alaptarii, cu exceptia cazului in care nou-nascutii sunt intarcati. Cephalexin si sunt recomandate ca agenti terapeutici initiali in asteptarea rezultatelor culturii. Ambalarea la cald a glandei afectate incurajeaza drenajul si pare sa usureze disconfortul.
Terapia cu fluide este indicata la animalele cu mastita septica care sunt deshidratate sau aflate in soc. O glanda mamara abcesata trebuie sa fie lansata, drenata, inrosita si tratata ca o rana deschisa. In cazul in care acest tratament nu functioneaza, glandele abcesate vor necesita indepartarea chirurgicala.
Mastita neseptica este vazuta cel mai frecvent la intarcare. Glandele afectate sunt calde, umflate si dureroase la atingere, dar animalul este alert si sanatos. Compresele calde trebuie aplicate pe glandele afectate de 4-6 ori pe zi, iar cei mici trebuie incurajati sa alapteze din aceste glande.
Prognostic in tratarea mastitei la animalele de companie
Prognosticul unei cateluse sau pisici cu mastita este bun cu tratament. Discutati cu medicul veterinar despre o dieta adecvata pentru animale daca acestea alapteaza. Cu toate acestea, daca femelele nu progreseaza suficient de bine pentru a-si ingriji puii singure, va trebui sa le ridicati manual, ceea ce necesita un angajament considerabil. Medicul veterinar va poate face recomandari cu privire la cele mai bune metode de hranire pentru pisoi sau catelusi.
Prevenirea mastitei la animalele de companie
Pe langa pastrarea curata a zonei in care stau animalutele, indepartarea parului din jurul glandelor mamare poate impiedica reinfectia. Tunderea unghiilor puilor pentru a preveni zgarierea pielii mamei si asigurarea faptului ca toate glandele mamare sunt utilizate pentru alaptare poate reduce, de asemenea, riscul de infectie.