Parvoviroza
Parvoviroza canina, CPV
Informatiile prezentate in acest website au caracter informativ si nu inlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor.
Orice decizie privind sanatatea animalului de companie trebuie luata doar in urma consultarii medicului veterinar.
Parvoviroza este o infectie contagioasa ce apare la caini, in special la puii care fie nu sunt imunizati natural de mama, fie inca nu au incheiat schema de vaccinare la caini si este cunoscuta ca una dintre cele mai periculoase afectiuni, de multe ori mortala.
Tipuri de parvoviroza
Aceasta poate fi prezenta sub doua forme diferite, una mai usoara si alta mai grava.
- Manifestarea cardiaca a parvovirozei
- Manifestarea intestinala a parvovirozei
Cea mai des intalnita forma este parvoviroza intestinala, caracterizata prin varsaturi, diaree, lipsa poftei de mancare si scaderea in greutate. In cazul formei mai usoare, aceasta se caracterizeaza prin afectiuni ale muschiului inimii in cazul puilor nou-nascuti. Este cunoscuta drept parvoviroza cardiaca si poate duce chiar si la moartea cainilor.
Aceasta apare la puii care au intre sase saptamani si sase luni, insa poate fi evitata prin vaccinarea timpurie a cainilor. Afecteaza in special animalele sub un an, dar poate aparea si in cazul animalelor cu varsta cuprinsa intre 6 si 14 ani. Acest lucru se datoreaza anumitor conditii de trai, cum ar fi impartirea spatiului cu mai multe animale, bolile infectioase si parazitii intestinali cu care se pot confrunta. Un risc maijor pentru orice caine este contactul cu un animal care nu a fost vaccinat si conditiile precare de trai. Chiar daca poate parea iesit din comun, cainii se pot alege cu numeroase afectiuni si infectii din cauza mediului murdar in care trebuie sa traiasca. In cazul in care un caine cu imunitatea foarte scazuta contacteaza virusul, speranta sa de viata este de la 2 pana 12 zile, dupa care va muri. Exista posibilitatea salvarii lui prin administrarea unui ser hiperimun, ce il poate ajuta sa invinga virusul.
Ce cauzeaza parvoviroza
Exista mai multe tipuri fungice de parvovirusuri responsabile de aceasta afectiune si trebuie sa retii ca le poate afecta si pe pisici, chiar daca este un virus specific cainilor. Cauza aparitiei acestei afectiuni este parvovirusul de tip 2. S-a dezvoltat in urma unor serii de mutatii si au ramas doua cele mai importante: CPV-2a si CPV-2b. Initial, virusul afecta doar cainii, vulpile, lupii si coiotii, dar noile tipuri de virus au inceput sa se poata transmite intre specii, in acest fel ajungand si la pisici.
Acesta afecteaza tractul gastro-intestinal si sistemul cardiovascular, actionand in vederea divizarii celulare. Sursa virusului este reprezentata de fecalele altor caini infectati, in care se regasesc numeroase particule virale. Odata ingerat virusul, acesta ajunge in intestin si incepe sa provoace probleme. Actioneaza inca din a 3 a zi de la infectie, chiar daca simptomele nu sunt prezente. Virusul se elimina prin fecale de catre animalele infectate, motiv pentreu care poate fi contactat foarte usor de celelalte animale aflate in jurul lor. Daca este rezistent, acesta poate supravietui in mediu timp de cateva saptamani sau luni, deci posibilitatea de a fi contactat de nu numar mare de animale este foarte ridicata. Eliminarea unei cantitati mari de virus prin fecale in spatiile in care exista numeroase animale, cum ar fi adaposturile, poate transforma locul respectiv intr-un focar de infectie. Animalele trebuie mutate de urgenta si locul trebuie curatat cu grija.
Este un virus rezistent la produsele cu care curati cainii, in special la alcool si la detergenti, astfel incat poate ramane in acelasi mediu mai bine de un an. Acestia il pot lua foarte usor pe labute, in cazul in care intra in contact cu un mediu in care se gasesc fecalele unui catel infectat. Virusul se ataseaza foarte usor de labutele sau de parul animalelor si poate fi transportat chiar si pe pantofii oamenilor.
Modalitate de raspandire pentru parvoviroza
Parvoviroza se transmite din fecalele sau voma unui caine infectat, deci de peste tot din afara casi tale. Capacitatea de contagiune este cu atat mai mare cu cat, la cainii mai mari, parvovirusul este prezent in secretiile sau fecalele animalului chiar daca nu prezinta simptome. Astfel, va transmite chiar daca nu are manifestari.
Daca animalutul tau iese in afara casei fara a-si fi incheiat schema de vaccinare obligatorie si calca pe zone in care se gasesc particule infectate, acestea se prind cu usurinta de blanita sa sau de labute si astfel se face transmiterea. De asemenea, se recomanda ca pana la incheierea schemei de vaccinare, proprietarii de caini sa separe foarte ferm zona de depozitare a incaltamintei si locul in care puiutul traieste. S-au semnalat nenumarate cazuri in care, in zone afectate serios de parvoviroza, singura interactiune a catelusilor a fost incaltamintea murdara a stapanilor.
Parvoviroza se poate transmite si la om?
Parvoviroza este o boala 100% specifica cainilor si nu poate fi transmisa oamenilor sau altor animale.
Simptome pentru parvoviroza
Exista cateva simptome majore prin are putem banui ca animalul nostru sufera de o infectie cu acest virus:
- Diaree cu sangerari
- Letargie
- Febra
- Varsaturi
- Pierderea poftei de mancare si scaderea in greutate
Virusul debuteaza prin lipsa poftei de mancare, varsaturi si febra, dupa care poate aparea diareea cu sange. In urma patrunderii virusului in corp, acesta se raspandeste foarte repede. Ataca in special celulele mucoaasei intestinale, ceea ce duce la aparitia diareei si a deshidratarii.
In cazul formei intestinale, principalele simptome sunt pierderea in greutate intr-un mod accelerat si deshidratarea. Acestea lucruri se datoreaza lipsei de absorbtie a proteinelor si lichidelor. De asemenea, ochii pot avea o tenta rosie, iar inima sa bata ma tare. In momentul in care medicul va examina cainele, acesta ar putea simti unele dureri in zona abdominala.
In cazul in care cainele sufera o intoxicatie cu sange, poate muri in special daca are o varsta frageda. Boala poate avansa in functie de rezistenta virusului, de varsta animalului si de sistemul sau imunitar.
Infectia este usor de depistat, insa este nevoie de o vizita la medicul veterinar care sa confirme acest lucru. Cea mai simpla metoda este aceea a colectarii antigenului parvovirus din fecale, iar rezultatele sunt gata in cateva minute. De asemenea, se mai poate efectua testul printr-o analiza microscopica, metoda destul de des utilizata de medicii veterinari.
Cum se diagnosticheaza parvoviroza
Este foarte important sa mergi cu catelul la veterinar de indata de semnalezi manifestarile specifice sau orice schimbare de comportament. Medicul va examina catelusul si va recolta probe de sange pentru testul specific de parvoviroza ELISA.
Tratament pentru parvoviroza
Asa cum am spus, aceasta infectie este virala, deci nu exista un tratament care sa inlature virusul. Tratamentele recomandate de medicii veterinari au scopul de a trata simptomele si de a preveni raspandirea altor infectii in organism. Este nevoie de terapie intensiva si de un intreg proces pentru recuprarea cateilor. Este nevoie de administrarea unui fluid intravenos pentru a trata deshidratarea organismului, in special in cazul in care acesta s-a confurntat cu diareea severa. De asemenea, fluidul intravenos este necesar pentru a restabili nivelul de proteine si electroliti.
Tratamentul mai poate include unele medicamente pentru oprirea varsaturilor sau antibiotice pentru dureri si paraziti. In cazul in care tratarea animalelor se face intr-un spital, gradul de recuperare este de pana la 70% dintre cazuri. Chiar si in cazul in care cainele primeste un tratament corespunzator, decesul poate aparea in special din cauza unei deshidratari severe sau ale unei infectii bacteriene care care cainele a dezvoltat-o ulterior.
Decontaminarea locuintei, extrem de importanta in eliminarea parvovirozei
Este important ca animalelor care au contactat virusul, desi par sanatoase, sa li se administreze in continuare ser hiperium. Cainii infectati trebuie sa fie izolati de alti caini, iar fecalele trebuie aruncate cu grija pentru a nu ajunge alte animale la ele. Virusul este foarte contagios, motiv pentru care trebuie sa folosesti un produs eficient pentru igiena si dezinfectarea spatiului in care sta cainele.
Spala bine vasele pe care le foloseste cainele, daca se poate chiar la masina de spalat vase. Le poti curata in profunzime si le poti dezinfecta apoi. Trebuie sa faci acest lucru chiar si dupa ce cainele s-a vindecat deoarece sistemul lui imunitar va fi in continuare foarte scazut si exista riscul ca animalul sa contacteze si alte boli. Trebuie sa ai foarte mare grija la dieta cainelui, sa fie usor de digerat si sa ii ofere aportul de vitamine si minerale necesare pentru a se putea pune pe picioare. De asemenea, va trebui sa izolezi cainele o perioada buna dupa vindecare si le puteti transmite cunostintelor cu animale sa isi testeze cainele pentru a fi siguri ca acestia nu au contactat virusul. Exista si o parte buna in vindecarea de acest virusi si anumite imunitatea la acesta. Ce nu se stie inca este perioada pentru care cainii vindecati de aceasta boala sunt imuni la ea si dupa cat timp o pot contacta din nou.
Prognostic de vindecare pentru parvoviroza
Din pacate, sansele de vindecare pentru un puiut diagnosticat cu parvoviroza sunt in jur de 20-30%, in general. Daca, insa, acesta primeste tratamentul corect cat mai repede cu putinta, sansele sa se vindece crec pana la 40-50%.
Prevenirea parvovirozei
Principala metoda pentru evitarea acestui virus este vaccinarea corespunzatoare a cainelui. Cand sunt mici, cainii nu trebuie sa socializeze cu alti caini ma devreme de 3 luni de la nastere. Sistemul lor imunitar este inca slab dezvoltat si se pot imbolnavi foarte usor. Scoate cainele la plimbare doar in zonele curate si evita pe cat posibil ca animalul sa ia contact cu fecalele altui caine, sa nu calce pe ele sau sa le miroasa. De asemenea, trebuie sa iti schimbi incaltamintea imediat ce vii de afara si sa nu umbli cu aceasta prin casa. Virusul poate ajunge imediat la caine, in cazul in care este luat de catre stapan de afara. Fa acelasi lucru si cu hainele. In cazul in care te-ai asezat pe iarba, virusul si bacteriile au putut ajunge foarte repede pe haine. In cazul acestora este foarte greu de gasit perioada cea mai potrivita pentru vaccinare. In momentul in care nu mai sunt hraniti cu lapte matern si nu mai primesc anticorpi de la femela, puii sunt mult mai susceptibili de a lua virusul. Insa, daca nivelul de anticorpi ramas in organism este destul de suficient incat sa faca fata virusului, anticorpii ii pot ajuta pe pui sa isi dezvolte un sistem imunitar puternic.
Femelele care alapteaza puii le pot transmite acestora cantitati mari de anticorpi materni, aspect ce trebuie luat in considerare in momentul in care sunt incepute procesele de vaccinare. Vaccinarea femelelor pentru acest virus trebuie sa se faca inainte de perioada de imprechere, mai ales ca pot intra in contact cu virusul prin apropierea de alti caini. Se poate determina nivelul de anticorpi printr-un sistem de testare, aspect necesar de stiut in momentul in care este nevoie de repatarea vaccinarii.
Din motive nestiute inca, aceasta afectiune este mai des intalnita la anumite rase de caini, cum ar fi: Rottweiler, PitBull, Labrador, Doberman, Ciobanesc German, Cocker Spaniel, Alaskan. In cazul acestora, medicul veterinar poate propune un sistem mai amplu de vaccinare.
Animalele de companie fac parte din familia noastra si trebuie sa ne preocupe starea lor de sanatate. Odata ce observi ceva diferit la caine, mergi cu el la medic de urgenta si scapa de orice indoiala. Tratate din timp, afectiunile si infectiile ii pot slava viata cainelui si il puteti scuti de suferinta.