Stenoza pulmonara
Informatiile prezentate in acest website au caracter informativ si nu inlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor.
Orice decizie privind sanatatea animalului de companie trebuie luata doar in urma consultarii medicului veterinar.
Stenoza pulmonara este una dintre cele mai intalnite afectiuni cardiace congenitale la caini si foarte rar intalnita la pisici. Aceasta consta intr-o malformatie a valvei pulmonare, ceea ce inseamna ca fluxul de sange de la inima catre plamani este obstructionat. Este o afectiune ereditara, motiv pentru care medicii veterinari nu incurajeaza perpetuarea speciei de catre animalele care sufera de aceasta afectiune. Printre cele mai afectate rase de caini se numara: Bulldog englez, Boxer, Beagles, Boykin Spaniels si Terrier.
Exista 3 tipuri de stenoze pulmonare la animalele de companie
- Stenoza pulmonara valvulara – care apare in valva, fiind cea mai intalnita forma
- Stenoza pulmonara subvalvulara – se localizeaza sub valva
- Stenoza pulmonara supravalvulara – se afla in interiorul arterei pulmonare
Cauzele stenozei pulmonare la caini
Afectiunea vine ca urmare a unei probleme ce intervine intre ventriculul drept si artera pulmonara, ce care duce sangele catre plamani. Artera se poate ingrosa sau se poate topi pe alocuri. Aceasta boala este deseori asociata si cu alte afectiuni congenitale, cum ar fi probleme la nivelul septului ventricular sau stenoza subaortica. Fiind o afectiune care apare doar la anumite rase de caini, ar putea fi cauzata de o mutatie genetica, dar acest lucru este in continuare aflat in stadiul de cercetare.
Simptomele stenozei pulmonare
In cazul in care boala este usoara, semnele nu exista. Insa, in cazul unei afectiuni grave, animalele se pot prabusi sau pot suferi de insuficienta cardiaca congestica. Printre alte simptome ale acestei afectiuni se numara:
- Distenia abdominala – cresterea exagerata a burtii
- Respiratia dificila
- Incapacitatea de a se misca sau de a face activitati normale
Diagnosticarea stenozei pulmonare
Este de asteptat ca toti cainii care sufera de aceasta afectiune sa aiba o bataie a inimii mai ciudata, in momentul in care medicul veterinar vrea sa vada in ce stadiu se afla acesta. Sunetul este asociat cu un murmur, iar, de cele mai multe ori, cu cat este mai puternic acest sunet, cu atat esta mai avansata afectiunea. Nu este un aspect general valabil, dar in majoritatea cazurilor asa au stat lucrurile.
Pentru a putea stabili exact care este starea de sanatate a cainelui, medicul veterinar il poate supune unor teste, dupa cum urmeaza:
- Radiografie si angiocardiografie – prin intermediul radiografiei medicul veterinar poate stabili dimensiunea si forma inimii, in timp ce cu ajutorul angiocardiografiei va putea vedea felul in care afecteaza boala. Este o modalitate folosita in special in cazul in care animalul urmeaza un tratament cu vulvopplastie cu balon.
- Ecocardiografie – cu ajutorul careia medicul veterinar poate avea o imagine completa asupra structurii si functiei valvei pulmonare, dar si a structurilor de sprijin din jurul ei. Este un test care vizeaza muschiul si valva, dar si fluxul sanguin, care poate indica gravitatea afectiunii. In functie de gravitatea afectiunii medicul veterinar poate recomanda un tratament sau nu.
- Electrocardiografie – electrocardiograma este necesara pentru tinerea sub control a cainilor care deja sufera de stenoza pulmonara, dar nu este neaparat indispensabila ca examinarile fizice si alte teste impuse de medicul veterinar.
Tratamentul stenozei pulmonare
Nu exista un tratament care sa vindece animalele de aceasta boala, dar exista cateva modalitati prin care aceasta poate fi mai usor de suportat si pentru ca evolutia ei sa fie din ce in ce mai mica. De asemenea, este important ca afectiunea sa fie tinuta pe loc, pentru a putea evita posibilele complicatii care pot aparea din cauza acesteia.
Principala modalitate prin care se trateaza stenoza pulmonara este vulvoplastia cu balon, chiar daca nu este eficienta in cazul fiecarui animal. Este o procedura care in unele cazuri poate aduce imbunatatiri semnificative, in timp ce pentru altii boala poate avansa. In urma examenlui ecocardiografic se pot observa imbunatatirile care au loc.
Tratamentul presupune anestezierea cateterelor speciale care rup pliantele de supapa, in momentul in care se umfla balnonul atasat. Este necesara masurarea grandientului de presiune si inainte si dupa tratament, pentru a putea vedea daca exista anumite imbunatatiri in urma tratamentului. Medicul veterinar si cardiologul trebuie sa fie familiarizari cu acest procedeu, in special pentru ca este unul care necesita instruire speciala.
Este o procedura eficientain 80% dintre cazuri, dar in 10% dintre acestea, ingustarea poate reaparea, fiind nevoie de o a doua interventie. Exista anumite semne prin care se observa necesitatea unei a doua interventii, insa la un interval de cateva saptamani sau chiar luni de la interventie.
Pentru cea de-a doua interventie este nevoie de anumite criterii pentru efectuare, iar in cazul in care muschiul inimii s-a ingrosat foarte tare, acest lucru nu se mai poate realiza. Daca muschiul inimii este mult prea gros, cateterele nu pot trece de acesta pentru a ajunge la valva pulmonara. In plus, daca exista aritmii semnificative, acestea pot pune in pericol viata animalului. Un motiv in plus pentru incapacitatea de a putea efectua interventia ar fi detectarea unei artere coronare anormale in apropierea valvei pulmonare. Acest lucru poate fi observat doar in timpul procedurii, ceea ce ar putea duce la abandonarea acesteia, deoarece ruperea ei ar duce la decesul animalului.
Mai este disponibil si un tratament medicamentos cu beta-blocante, prin care se incearca protejarea muschiului inimii si echilibrarea aritmiilor. Prin acesta se poate stabiliza ritumul de bataie al inimii si se poate preveni incetarea subita a inimii de a mai functiona.
Severitatea afectiunii se calculeaza in urma unui examen cu ultrasunete Doppler, prin care este examniata presiunea la care se supune inima din cauza afectiunii. Ventriculul drept al inimii ar trebui sa aiba o presiune mai mica de 30 mmHg, insa la animalele care sufera de stenoza pulmonara, lucururile sunt putin diferite:
- Stenoza usoara inregistreaza o presiune la nivelul inimii mai mica de 50 mmHg – nu sunt vizibile semnele afectiunii, iar cainii au o speranta de viata normala.
- Stenoza moderata inregistreaza o presiune intre 50 si 80 mmHg – in aceasta situatie depinde de organismul cainelui, unii ii pot face fata in timp ce altii nu. Inima trebuie sa lucreze mai mult din cauza efortului la care este supusa, motiv pentru care muschiul inimii va incepe sa se ingroase. Simptomele afectiunii pot aparea in orice moment al vietii.
- Stenoza severa inregistreaza o presiune mai mare de 80 mmHg – simptomele afectiunii sunt clare si vizibile, iar cainii pot suferi oricand de insuficienta cardiaca sau pot muri destul de repede.
Fara un medic de specialitate si fara atentia cuvenita animalelor, acestea pot pierde lupta cu boala daca nu li se ofera tratamentul adecvat. Fie ca este vorba despre un tratement medicamentos pentru stoparea sau protejarea organismului de efectele bolii, fie ca este vorba despre o inteventie, acestea trebuie sa vina la recomandarea medicului veterinar. Este important ca medicul veterinar sa aiba acces la istoricul animalului, pentru a putea vedea daca are anumite restrictii sau daca in trecut a mai suferit afectiuni, indiferent de natura lor.
Medicul veterinar trebuie sa gestioneze situatia astfel incat cainele sa duca o viata normala, atat cat se poate si in functie de gravitatea afectiunii.